Ma uit la televizor si imi amintesc. Revolte de strada in Tunisia, revolutia WikiLeaks, revolutia de iasomie.
Nu stiu cand infloreste floarea de iasomie. Dar atunci, in septembrie era inflorita si raspandea mirosul suav printre dealurile Cartaginei. Era printre cele mai frumoase locuri pe care le vizitasem vreodata.
Dealurile de la malul marii ce formau cartierul rezidential Cartagho erau inverzite si incarcate de flori intr-un absolut contrast cu desertul galben si fierbinte din seara trecuta. Aleile ingrijite, palmieri, indicatoare de circulatie si ofiteri de politie in uniforme incarcate, resedinte incantatoare in stil arab sau francez si flori, rondouri de flori, multe flori. Intr-o parte un gard inalt, alb, ingrijit, interminabil, in stanga aceleasi resedinte incantatoare.
Kinga, ghida noastra poliglota ne lamureste:
-Trecem prin dreptul palatului prezidential, in dreapta soselei, va rog nu faceti fotografii, este interzis. In curand vom ajunge la destinatie, ruinele romane ale orasului Cartagina.
Ne aflam in cel mai select cartier al orasului Tunis, resedinta presedintelui si a membrilor guvernului.
-Ruinele orasului Cartagina sunt patrimoniu Unesco si beneficiaza de un regim special. Lucrul asta s-a intamplat la cererea Frantei. Presedintele Ben Ali a hotarat sa isi construiasca aici o resedinta. Imediat dupa aceea, membrii de frunte ai guvernului si ai partidului sau au inceput sa isi construiasca vile, cat mai aproape de cea a presedintelui. Era important sa fie in preajma sa. Dar construind resedinte, au dezgropat vestigii antice, cartagineze si romane pe care le-au distrus. Lucrul asta s-a intamplat pana cand Unesco a hotarat sa ia sub protectia sa aceste vestigii si sa ceara de urgenta intreruperea lucrarilor.
In stanga, in dreapta flori, rondouri de flori si miros de iasomie.
-Am ajuns. Va rog sa faceti fotografii doar inspre mare si in partea dreapta. In stanga este palatul presedinelui Ben Ali. Fotografiile sunt interzise.
Cobor destul de intrigat de faptul ca nu voi putea sa fotografiez tot ce doresc. Trebuie sa am grija pe unde calc si nu voi putea sa depasesc limitele fizice si mentale trasate de “presedintele Benali”, ciudata situatie.
Ma uit la televizor si imi amintesc. Asa era Tunisia acum cateva luni pe cand ma aflam acolo. “Democratie autentica”, printre cele mai liberale si mai avansate state arabe era guvernat de presedinti cu mandate de cate 30 de ani, cu discrepante sociale si culturale evidente si cu o lipsa totala de respect pentru patrimoniul cultural national. O continua frauda imobiliara ce nu avea drept pagubit decat poporul tunisian.
Ma hazardez sa continui spunand ca revolutia de iasomie este suava prin “parfumul” sau dar lipsita de efecte profunde pentru societatea tunisiana. Palatul presedintelui ar putea fi demolat dar resedintele celor apropiati lui vor ramane in picioare pentru a perpetua o administratie democratizata doar de fatada.
Si asta ca in alta “democratie originala’’ care la 20 de ani de la disparitia “geniului Carpatilor” este guvernata de alte genii cu acelasi respect pentru patrimoniul cultural national ca sa amintim, nu de Sarmisegetusa ci doar de Lipscani.
P.S. E totusi un inceput faptul ca pot povesti despre Kinga fara sa ma tem ca ar putea fi arestata si expulzata pentru vorbele sale
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu