miercuri, 28 decembrie 2011

Cioara si porumbelul imaculat


Daca avem vreme sa ne preumblam prin centrul orasului, pe strazile Loga sau Trandafirilor, ne amintim de “bunele” obiceiuri ale conationalilor nostri tigani, care intr-o lipsa de respect deja desuet de mai povestit, au inlocuit cladirile monumentale de patrimoniu national cu nu mai putin monumentalele palate in stil propriu. Iar daca se intampla sa trecem prin zona pietei Traian incepem sa ne intristam de aceeasi lipsa de respect deja desuet de mai povestit cu care aceiasi conationali tigani degradeaza prin indolenta alte cladiri monumentale de patrimoniu.

Se pare ca obiceiul de a prelua si a locui imobile situate in centrul istoric al localitatilor face parte din cultura lor. Am intalnit acelasi obicei in Lugoj, Sibiu sau Orastie. Vorbirea cu precadere a propriei limbi nescrise, organizarea puternica pe caste si familii, propriul sistem de drept si reguli de convietuire comunitara, fronda fata de autoritatile statului si evaziunea fiscala ca mod de a-si conduce afacerile sunt alte caracteristici ale acestei numeroase etnii. O etnie problema prin cultura sa aparte, am putea sa apreciem.

Eu cred ca inadaptarea tiganilor devenita prin cronicizare inadaptabilitate, este de fapt problema Statului Roman impotent si incapabil de flexibilitate in a gestiona aceasta chestiune. Tiganii romani creaza probleme peste tot in Europa, tiganii romani si nu cei polonezi, francezi sau spanioli care se dovedesc integrati aproape perfect in aceasta Europa multiculturala la care subscriu intrutotul.


Regulile de urbanism sunt aceleasi pentru toti, planul de urbanism zonal este aplicabil tuturor iar cota de impozit este de 16% de fiecare data si are intotdeauna aceeasi scadenta. Faptul ca Regulile se aplica diferentiat pentru romani sau tigani este problema Statului Roman in exclusivitate. Iar inaplicarea Regulii creaza avantaje pentru unii, de tigani vorbesc acum, si este de natura sa duca la repetarea la infinit a unui comportament care avantajeaza.

Traim alaturi de tigani de prea multa vreme pentru a ne preface surprinsi de cultura lor diferita. Bunaoara, dupa Marea Unire autoritatile Statului Roman sunt surprinse cand constata eschivarea grosolana de la plata impozitelor din partea lui Iacob Muschong, unul dintre cei mai bogati intreprinzatori romani, tigan de origine, cel mai mare fabricant de caramida din Europa acelei epoci. Constatand, urmare a unui control fiscal, mascarea profiturilor sub forma unor investitii, fiscul de la acea epoca aplica Regula si incaseaza impozitele neplatite. Iacob Muschong s-a nascut in Voievodina din multietnicul Imperiu Austro-Ungar, casatorit cu o svaboaica din Lugoj, a dezvoltat in stilul propriu culturii sale, dar intr-un stat in care se aplica intotdeauna Regula, un imperiu imobiliar si financiar impresionant. Autoritatilor romane de la acea vreme le-au fost necesari cativa ani pentru a intelege cultura proprie, cea economica in speta, dar au sfarsit prin a aplica Regula.

Noi inca asteptam, dupa 20 de ani, ca autoritatile romane sa aplice astazi Regula. Iar pana atunci, ne incarcam de xenofobie.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Povestea Orgoliului si a Chiriei


Astazi, ca in fiecare dimineata aproape, incerc sa imi savurez capucino-ul in linistea relativa, foarte relativa, a cafenelei Timi’s de pe Vasile Alecsandri.

Am obiceiul asta de multa vreme, de prea multa vreme poate. Am inceput cu Eclipse, care la momentul acela era singurul bar din zona Pietei Unirii, am continuat prin alte locatii, iar de cativa ani produc consumatie la Timi’s.

Localul este mai tot timpul plin, si asta in lipsa vreunei atmosfere aparte sau a preturilor care nu sunt deloc modeste. Adaosurile comerciale de 300-400% intretin chiriile exorbitante si amenajarile interioare costisitoare pentru toate localurile din zona Pietelor Unirii-Libertatii-Victoriei. Despre preturile spatiilor comerciale din aceste zone, chiar in mijlocul acestei crize imobiliare, nu este cazul sa vorbim.

Dar ce face ca un numar consistent de locuitori ai urbei sa risipeasca maruntisuri ce se dovedesc exorbitante in timp, acceptand cu buna stiinta adaosurile comerciale ridicate? Eu nu mai sunt relevant in aceasta poveste. Sutele de italieni de care ma “lovesc” in aceasta activitate de tabiet sunt, datorita culturii de sueta si cafenea din care provin, poate la fel de putin relevanti. Ma refer acum la ceilalti, oricare ceilalti…


Gasesc sa ma gandesc putin…

In conceptia lui Abraham Maslow, toate actiunile umane au ca scop satisfacerea unor necesitati sau trebuinte. Satisfacerea acestor trebuinte se realizeaza conform prioritatii lor, respectiv: intai nevoile primare, apoi sunt luate in calcul cele de ordin superior.

Astfel, nevoile umane, conform lui Maslow, sunt structurate piramidal, de la baza spre varful piramidei, in cinci nivele, dupa cum urmeaza:

1. Nevoile elementare, la baza piramidei, sunt nevoile de ordin fiziologic: nevoia de aer, apa, hrana, imbracaminte; nevoi de ordin senzorial, sexual, etc. Satisfacerea acestor nevoi asigura buna functionare biologica a organismului uman.

2. Nevoia de securitate individuala, atat in mediul natural cat si in cel social; se refera la protectia individului fata de fortele exterioare ostile, factori de risc care atentează la integritatea fizica a acestuia. Asigurarea unei astfel de protectii se realizează prin stabilitatea locului de munca si prin asigurarea unor bunuri si resurse materiale necesare existentei: casa, salariu etc.

3.Nevoile sociale se raportează la necesitatea acceptarii si apartenentei intr-un grup social, de a face parte dintr-o comunitate. Oamenii manifesta nevoia de dragoste inca din primele luni de viata. Mai mult instinctiva la început, aceasta nevoie devine treptat din ce in ce mai constienta, devine o exigenta de prim ordin pentru confortul sufletesc.

4. Nevoia de respect care deriva dintr-o exigenta autoevaluativa a individului, care doreste sa-i fie recunoscut statutul pe care il are sau la care aspira, dorinta de a-i fi apreciate competentele, cunostintele, performantele, calitatile etc.

5. Nevoia de autorealizare, la varful piramidei, nevoia de implinire de sine, vizeaza construirea unei imagini de sine favorabile, precum si dobandirea capacitatii de auto-control.

Pare complicat, stiu… si pare fara legatura cu cafeaua cu adaosuri comerciale de 300% care intretine chiriile si preturile exorbitante ale spatiilor comerciale din Cetate.

Si totusi, nevoia de respect, nevoia de implinire de sine si construirea unei imagini de sine favorabile sunt argumentele, singurele argumente din pacate. Cred ca se mai numeste si orgoliu…

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 18 noiembrie 2011

Think local


“Dezvoltare sustenabila versus densificare haotica” asta ar putea fi tema dezbaterilor privind viitorul orasului de pe Bega. La modul informal, ciclic, aceasta este cu adevarat tema dezbaterilor privind viitorul urbanistic al acestui oras. Investitiile demarate cu intarziere in ultima vreme si dezbaterile pe care le suscita sunt o dovada in acest sens.

Citez in cele de mai jos:

In plina perioada de criza, in Timisoara sunt totusi cativa investitori care „se iau la tranta” cu recesiunea si propun proiecte indraznete: un centru de afaceri unicat in Banat, doua hoteluri Novotel si Etap, dar si doua centre comerciale. In cele mai multe din cazuri, locatarii din zona sunt nemultumiti.

Dar ce ar trebui facut, pana la urma, pentru ca lucrurile sa evolueze, dar sa evolueze sustenabil? Aici voi pomeni doar despre un singur lucru: strategie.

Din pacate primaria Timisoara nu are in acest moment, nu a avut vreodata, o strategie coerenta de dezvoltare a orasului. Ceea ce face ea se numeste actiune improvizata, punctuala si reactiva la problemele cu care se confrunta orasul, carpeala mai pe intelesul tuturor.

M-ar interesa si pe mine (si poate ne intereseaza pe toti) cum vedeti voi, cititorii acestui blog, macar punctual si chiar neargumentat dezvoltarea orasului in care locuiti, si asta pentru ca felul in care vad administratiile locale aceasta dezvoltare, nu ma mai intereseaza de mult.

Deci?

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

duminică, 6 noiembrie 2011

Eu zic ca e cold... cel mult


Citesc cateva articole destinate promovarii serviciilor imobiliare. Bine scrise, zic eu. Se vorbeste despre videoclipuri interactive si 3D, despre computational designer si alte nebunii din astea.

Se spune ca smecheriile astea ar fi hot in imobiliare. De acord, dar asta ar insemna ca celelalte chestii, cele de pe la noi… sunt cold rau, si asta in ciuda vremii de afara.

Se stie ca o imagine face cat 1000 de cuvinte in prezentarea unei proprietati. Un videoclip cu proprietatea e priceless. Insa, cei de la yellowbird.com sau madpixel.es au mers la nivelul urmator: videoclipuri interactive. Pentru a intelege despre ce e vorba, urmariti clipul urmator:
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 28 octombrie 2011

Viana... propritar sau chirias


Citesc un articol destul de bine documentat (carcotas fiind, as zice ca e o traducere) despre Viena, capitala Austriei. Va marturisesc ca imi aduce suficiente elemente de noutate, cum ar fi raportul surprinzator de mare al chiriasilor din totalul locuitorilor, pretul mediu pe metrul patrat, etc. incat am hotarat sa il postez pe blog.

Va recomand sa il cititi in intregime.

Viena are un grad de improprietarire relativ scazut comparativ cu alte orase europene – 82% dintre vienezi locuiesc cu chirie, procentul la nivel de tara fiind mai mic – 40% dintre austrieci stau intr-o locuinta inchiriata. Gradul de inchiriere din Viena a ramas atat de ridicat comparativ cu restul tarii si din pricina unui tipar de improprietarire relativ neobisnuit in centrul orasului. Fonduri de investitii, institutii bancare si companii sunt detinatorii a circa 70% din segmentul rezidential din centrul Vienei.
Strainii care planuiesc sa stea cel putin cativa ani in Capitala Valsului pot lua in considerare achizitia unui apartament. Cu toate acestea, investitiile imobiliare cu scop speculativ nu sunt o idee foarte buna pentru acest oras, deoarece preturile proprietatilor au tendinta sa fie foarte stabile.
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro

vineri, 14 octombrie 2011

Suntem in nori...


Caut de zor aplicatii Android pentru noua mea tableta. Cred ca nu am facut mare „gesheft” cu ea, pentru ca se poarta ca un telefon mai mare si are aceasi aplicabilitate.

Mai precis caut aplicatii imobiliare si asa ajung la Craiglist in nenumarate versiuni, de la alerte prin email si rss-uri gratuite si pana la aplicatii complexe si scumpe. Mai gasesc ImoScout24 si dintr-astea…

Serviciile imobiliare se muta de pe internetul clasic pe cel mobil si imbratiseaza cu nesat tehnologiile de cloud computing. Serviciile imobiliare din tarile civilizate ar fi trebuit sa spun. Pe aici… pauza.

Continuu sa caut cu indarjire si dau in cele din urma de o aplicatie imobiliare.ro realizata pentru smartphon-uri si tablete, bazata pe augmented reality si dezvoltata pe o platforma layar. Ma surprinde… si chiar merge. Oferta imobiliara nu e foarte bogata dar iti permite identificarea cu exactitate a imobilului si vizualizarea vecinatatilor.

Deci suntem in nori… deocamdata la propriu, dar ne sfortam. Sper sa revin cu evolutii…

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

duminică, 25 septembrie 2011

Punct si de la capat...


Peisajul imobiliar timisorean este anost pana la disperare.

Poate ca a fost tot timpul asa si nu am observat eu, preocupat fiind de analizele “de pe surse” privind numarul de tranzactii imobiliare din anii de boom sau indus in eroare de agitatia lipsita de productivitate si fara valoare adaugata din anii din urma ai “crizei mondiale”.

Dar peisajul imobiliar al orasului de la marginea de vest a Romaniei este extrem de searbad si plictisitor. Agentiile imobiliare afiseaza aceleasi oferte rarite si desuete, iar agentii imobiliari poarta aceleasi tricouri lipsite de imaginatie. Sau invers…

Si nu cred sa se schimbe foarte multe in perioada care urmeaza.

Am observat insa acum cateva saptamani o aparitie proaspata in peisaj. Mai mult on-line la inceput, dar transparenta la maxim tocmai datorita acelui on-line. Si mi-am zis ca echipa e low-budget si cam dusa cu pluta daca se lanseaza in imobiliare in conditiile date. Adica lumea in criza iar ei cu low-budget. Si cam atat.

Dar continua in aceeasi nota de transparenta si cu ceva mai multa imaginatie decat restul… si continua bine. Sau poate doar mie imi plac…

Sunt cei de la Horotan Imobiliare.

Beneficiind de experienta in vanzari si resurse umane dobandita la imobiliare.ro, Sorin Horotan si-a deschis propria agentie si bloguieste despre toate cele pe care le face. Mai nou are si o identitate vizuala interesanta.

Dar sa nu ne pripim, sa vedem ce urmeaza.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 2 septembrie 2011

Malthus sau orasele viitorului


In 1798 un preot englez emitea teoria catastrofica ce sustinea ca populatia creste in progresie geometrica in timp ce mijloacele de subzistenta cresc in progresie matematica. Teoria sa este cunoscuta sub numele de malthusianism, iar ca o consecinta a acestei relatii dintre populatie si starea economica, Malthus considera ca saracia, bolile, epidemiile si razboaiele sunt factori pozitivi pentru omenire, dat fiind ca asigura echilibrul intre numarul populatiei si cantitatea mijloacelor de subzistenta.

Peste timp teoria sa, degenerata de epigonii nazisti se va dezvolta in tehnicile despre eugenie si Lebensraum.

Si totusi catastrofa malthusiana se prefigureaza asupra capetelor noastre ca o sabie a lui Damocles a secolului XXI. Valurile de migranti din tarile africane si, mai nou arabe, invadeaza o Europa deja slabita economic si din ce in ce mai xenofoba. An de an China adanceste politica de planificare familiala initiata in anii ’70 pentru a controla rata cresterii populatiei, iar frontiera de sud a Statelor Unite este de multa vreme imposibil de supravegheat in fata milioanelor de desperados latino-americani. Tehnologiile futuriste imaginate in scenariile SF despre orasele spatiale se lasa asteptate pentru multa vreme de acum incolo, in vreme ce despaduririle masive si efectul de sera produc consecinte deja palpabile.


Se estimeaza ca in urmatoarele sase decade populatia va “exploda” de la 6,9 miliarde ajungand la 9,5 miliarde in anul 2050. Populatia urbana a lumii va creste de la 3,3 miliarde, cat s-a inregistrat in 2007, pana la 6,4 miliarde in 2050. Cea mai mare crestere a populatiei va avea loc in Africa, care este in curs de dezvoltare. Efectele suprapopularii vor fi extrem de grave rezultand in insuficienta sustinerii intregii populatii deoarece nu vom dispune de resurse suficiente de apa, energie si adapost. Un alt aspect care va inrautati lucrurile este schimbarea climatica care va obliga oamenii sa se mute din zonele inospitaliere si astfel se va dubla cererea pentru mancare, oamenii se vor inghesui in orase iar rezultatul va fi unul devastator: miliarde de oameni vor suferi de foame si de sete si vor locui in conditii extrem de dificile. Consecinta unei situatii de acest gen ar putea fi un conflict civil generalizat.

Mai mult decat atat, suprapopularea are efecte devastatoare la nivelul comportamentului uman. Konrad Lorentz considera ca inmultirea fara masura a omului se face vinovata de multe fenomene negative aparute. Suprapopularea oraselor duce la o lipsa de umanitate, de dragoste fata de semeni. Se pare ca populatia situata intr-o zona rurala retrasa sau in general oamenii izolati au mai multa caldura si respect fata de oameni.

Ok, si care e solutia pentru orasele viitorului? Trebuie sa existe una pentru ca trebuie sa existe o solutie pentru copiii mei…


(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 12 august 2011

Cine a pus carciuma n'drum?


Am primit deunazi un mail de la un prieten avocat, al carui nume il tiu pentru mine pentru a nu va schimba parerea despre el sau pentru a nu renunta la serviciile mele pentru serviciile lui.

Era un mail de amuzament care continea textul Legii pentru monopolul bauturilor spirtoase in comunele rurale si masuri in contra betiei din 1908. In timp ce stau pe terasa din fata Domului Catolic din Piata Unirii ma gandesc la unele dintre “dispozitiunile” ei.

Nici o carciuma noua nu se poate infiinta intr’o raza de 100 metri in jurul bisericii sau scoalei.” si ma gandesc ca sunt maxim 50 de metrii pana la slujba de dincolo de ziduri.

Sau “Pentru orice sat numarul carciumelor este limitat la o carciuma de fiecare 150 capi de familie.” si ma intreb oare cati “capi de familie” or fi acum prin Piata Unirii, oare or fi cu sotiile sau cu…?

Lucratorii trebue sa fie platiti numai in moneda legala. Patronii cari vor plati in fise, jetoane, tiduli sau altfel decat in bani, se vor pedepsi cu o amenda de 500 lei, iar in caz de recidiva cu inchiderea cantinei.”… hmm, nici macar bonuri de masa?

Nici o carciuma din nici o categorie nu poate sa fie lipsita de vin.” eventual ceva spumante italiano…

Veniturile dela carciumi nu vor fi niciodata inscrise intre veniturile ordinare ale comunei; ele se vor inscrie la un fond special. Acest fond se va intrebuinta numai pentru imbunatatiri de facut bisericilor, scoalelor si infirmeriilor comunale, pentru asezaminte de cultura taraneasca, biblioteci populare, sali de conferinte si cetire, si de petreceri populare pentru tineret, ateliere de lucrari manuale, sau pentru poduri si podete pe drumurile de pe teritoriul comunei… In afara de aceste intrebuintari, este absolut interzisa orice alta cheltuiala din fondul provenind din venitul carciumelor.” Daca ar auzi unii cum face guvernul harcea-parcea bugetul asigurarilor sociale, adica acel buget care provine din contributii sociale si nu de la carciumi, s-ar cruci…

Carciumarul trebue sa fie cetatean roman, sa stie carte, sa aiba varsta de cel putin 25 ani si sa fie casatorit in momentul incheierii contractului. El trebue sa fie cunoscut ca un om cu purtari bune, fara vitii si care sa nu fi cazut niciodata sub lovitura unei sentinte penale, pentru delicte prevazute in legea licentelor.” Chestia ca sa fie cetatean roman o mai inteleg, dar sa stie carte e prea de tot…

Carciumarul este dator sa tina totdeauna bauturi sanatoase si de buna calitate si sa le pastreze astfel in cat sa nu se strice. Pentru pastrarea vinului si a berei, orice carciumar va trebui sa aiba o pivnita racoroasa, care sa le apere de corupere in timpul caldurilor. Producerea si vanzarea tuicei artificiale, provenind din altceva decat din prune, este cu totul interzisa.” Aici i-a rupt, fara Bacardi sau Smirnof…

Carciumarii nu vor da de baut in carciuma copiilor mai tineri de 16 ani; nu vor da sub nici un motiv si sub nici o amenintare bautura oamenilor beti sau celor inscrisi pe lista betivilor, prevazuta la art. 33; nu vor primi in carciume oameni beti sau femei bete sau cu moravuri recunoscute rele.” Deci fara copii sub 16 ani cred ca s-ar cam goli Piata Unirii, fara moravuri recunoscute rele… nu sunt de acord… sa intoarca si obrazul celalalt.

Oricine fiind beat se va galcevi, se va deda la neorandueli de orice fel, sau va cadea in drum, va fi pedepsit cu o amenda dela 2 lei la 20 lei;” deci si fara circ… anosta viata.

Si totusi ma intreb ce s-a intamplat in cei 100 de ani de atunci… unde e progresu’ dom’le?

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

sâmbătă, 16 iulie 2011

Gigi Duru' din Tara lu' Papura Voda

Zilele trecute ma abordeaza un vecin. Calm si tacticos de obicei, acum se arata derutat si nervos.

-Uite vecine! Au venit sa instaleze reteaua de gaz la asta cu casa din spate. Trebuiau sa monteze firida cu contoare. Vecinu’ cu casa a zis ca nu vrea sa monteze pe casa lui chiar daca gazul e pentru el. Si au montat ditamai firida pe casa mea. Fara sa ma intrebe…

-Cum adica? intreb nedumerit.

-Adica au venit si au instalat ditamai cutia de gaz pe casa mea desi gazul e pentru altul. Eu am fost la servici. Au venit si gata, au montat cutia direct pe peretele de la strada al casei mele si asta fara sa ma intrebe de sanatate, fara sa le dau acordul, fara nimic… Am fost la E.on si am intrebat. Au zis ca au autorizatie si ca totul sa facut conform legii. Care lege… e casa mea?

Am hotarat sa dau o mana de ajutor vecinului meu si m-am angajat sa somez E.on Gaz. Voi trimite o somatie cu dichis, cu antet cu tot ce trebuie doar, doar voi atrage atentia asupra situatiei stupide pe care un grup de muncitori ai companiei E.on, lipsiti de bunul simt minimal si in total dispret fata de proprietate au creat-o.


Zis, facut, trimis… venit raspuns.

Va citesc din raspuns, si incerc sa nu ma enervez din nou:

Proiectul pentru bransamentul de gaze naturale ce deserveste imobilul… a fost avizat din punct de vedere tehnic de catre subscrisa in calitate de operator al sistemului de distributie a gazelor nr.12600/15.03.1999. (adica eu am pasat si eu am dat cu capu’, in calitatea mea de Gigi Duru’ facut mare operator prin ’99) Atat proiectul, executia, receptia… a fost efectuata conform legislatiei in vigoare la momentul respectiv. (deci a fost efectuata saptamana trecuta aprilie 2011 daca ai uitat nenea Gigi Duru’)Va comunicam prevederile art.96 din Legea gazelor nr.351/2004… pentru protectia obiectivelor din sectorul gazelor naturale se interzice tertilor: a) sa realizeze constructii de orice fel in zona de siguranta,(adica casa pe care voi ati amplasat lucrarea fara acordul proprietarilor, casa care este proprietatea mea de 20 de ani este acum si ilegala)… in cazul in care in mod exceptional este necesar ca pe terenul pe care este amplasata reteaua de alimentare cu gaze naturale sa se execute o constructie, proprietarul acesteia va suporta toate cheltuielile de modificare a traseului acesteia (sau totusi “in mod exceptional”mai am varianta de a plati prostia voastra si modificarea traseului).

Un director tehnic si un jurist semneaza ineptia asta.

Am hotarat sa ii dam in judecata, pentru ca probabil vecinul meu chiar se plictisea de bine in tara asta.

Si aflati asa ca Gigi Duru’ in Tara lu’ Papura Voda nu e vreun Dorel lipsit de inteligenta si bun simt ci chiar E.on Gaz (adica E.on nu E.om) plina doar de cinism, dar va rog sa nu ma intrebati cine e Papura Voda pentru ca incerc sa mentin blogul apolitic (dar nu mai dureaza mult nici asta).

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

sâmbătă, 9 iulie 2011

Breaking news... forever

Am citit azi un articol de maxima noutate, optimist, plin de verva si m-am bucurat ca am dat de el… glumesc evident, nu mai exista demult asa ceva in tara asta. Deci sa vedem:

Prima Casa 4 ar putea creste numarul tranzactiilor imobiliare
In ultima saptamana a acestei luni, imediat dupa Pasti ar putea deveni functionala noua varianta a programului Prima Casa. Ajuns la varianta 4, programul va fi diferit fata de editiile precedente. Statul, care pana acum garanta integral achizitiile de locuinte, a decis sa imparta cu bancile riscurile creditarii. In acest fel se spera la cresterea numarului de finantari, acordate in conditii mai usoare fata de cele de pe piata. Aceasta ar putea insemna o crestere a numarului de locuinte care isi schimba proprietarul.


Vax, dar nu vax albina ci vax pur si simplu. Si chiar imi doream candva sa devin jurmalist…

Adica acum “sa lansat” Prima Casa 4 pentru ca nu au functionat celelalte, nu e destul de clar. Adica primele trei sau cate variante ori fi fost de Prima Casa nu au fost in stare sa ridice nici macar cu 2-3% numarul tranzactiilor imobiliare si va reusi Prima Casa 4, vax din nou. Adica va fi diferita in sensul ca statul va imparti cu bancile riscurile creditarii, deci sa fiu mai explicit statul cel mai bun garant de pe piata se retrage si lasa bancile sa garanteze, vax si la mai mare. In acest fel va creste numarul de finantari si anume pentru ca bancile nu puteau pana acum sa garanteze creditele desi “le manca undeva” sa o faca, garantarea zic, vax continuu.


Deci, sa ne fie clar macar in ceasul al patrulea daca nu ne-a fost la Prima Casa 1,2 sau 3, programul asta e vax total si nu mai reprezinta decat praf in ochii unor jurnalisti plictisiti de meseria lor. Prima Casa 4 reprezinta esecul clar al guvernului in relansarea pietei imobiliare, un esec cu atat mai catastrofal cu cat acum, prin varianta a patra a programului guvernul se dovedeste falit si se retrage de la garantarea creditelor, nefiind de altfel foarte activ nici pana acum. Bancile nu vor sari la creditare daca nu sunt stimulate sa o faca, si nu pot fi stimulate decat fiscal de catre stat sau prin cresterea economica de catre piata. Cumparatorii nu se vor inghesui sa isi cumpere o locuinta atata timp cat exista o mare instabilitate in ceea ce priveste veniturile lor viitoare. Iar cresterea numarului de locuinte “care isi schimba proprietarul” nu aduce plus valoare pe piata imobiliara si nu relanseaza in nici un caz constructiile.

Daca “mintile luminate” care sunt entuziasmate de programe stupide gen Prima Casa cred ca guvernul a inventat roata la caruta balcanica se insala. Prima Casa reprezinta de fapt o inginerie financiara care avea obiectivul de a lansa, sau macar de a misca piata imobiliara pe banii altora, ai cumparatorilor, ai firmelor de constructii, mai nou pe banii bancilor, dar in nici un caz pe banii guvernului. Ei, nu a fost sa fie.

Daca guvernul dorea cu adevarat sa relanseze piata imobiliara putea sa aplice reteta folosita pentru prima data de Franklin Roosevelt prin programul New Deal sau Europa Occidentala prin planul Marshall si prin programele nationale de construire a locuintelor sociale. Exista reteta, exista si instrumentul Agentia Nationala pentru Locuinte, vointa si putinta sa fie… dar de la cine sa cerem asa ceva.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

sâmbătă, 2 iulie 2011

Las Vegas

Las Vegas este inainte de toate un brand imobiliar. Daca am cumula valoarea tuturor bunurilor imobiliare ce se afla in Las Vegas sunt convins, dar absolut convins ca ar depasi valoarea bunurilor imobilelor din Romania, adica din intreaga Romanie. Cine ma poate contrazice sa o faca acum si ma voi oprii din scris. Acum…

Statie de cale ferata in mijlocul desertului, Las Vegas, Nevada avea 24.000 de locuitori in 1950 anul in care se instituie in localitate un regim fiscal permisiv pentru o activitate economica ciudata: jocurile de noroc. In 1960 avea deja 65.000 de locuitori in timp ce astazi in zona metropolitana locuiesc aproape 1 milion si jumatate de oameni, in general oameni prosperi.

Nu vreau sa fac o apologie a jocurilor de noroc. Orasul Timisoara are probabil mai multe cazinouri decat avea in 1960 Las Vegasul-ul dar nu va ajunge niciodata la prosperitatea acestuia. Vreau doar sa vorbesc despre regimul fiscal permisiv si inteligent imaginat pentru a aduce bani, multi bani la bugetul local si national si care a stimulat in aceeasi masura initiativa privata intr-o maniera pe care doar cei care au vizitat macar si in trecere Las Vegas-ul si-o pot imagina.

Pentru a va face o idee, chiar superficiala despre valoarea imobiliara si financiara a acestui indepartat oras este suficient sa urmati linkurile acestui post.

Ma intreb doar cat poate sa fie de greu pentru jalnicii nostri lideri sa imagineze un sistem fiscal coerent si stimulativ cladit pe ruinele unor statiuni parasite cum ar fi Baile Herculane sau Tusnad si care sa stimuleze cladirea unor afaceri private prospere odata cu incasari bugetare coerente si oneste. Lipsa de inteligenta si bun simt limiteaza sistemul fiscal romanesc la cresteri desantate ale TVA-ului sau taxe ascunse sub forma de amenzi si autorizatii. In timp ce cu multa vreme in urma unii au transformat desertul intr-o bogatie inimaginabila pe la noi altii, ai nostri mai exact, ne prostesc cotidian cu “dezastruoasa mostenire” sau “baietii destepti din energie” pentru care eu, tu platim impozite umflate fara nerusinare.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 24 iunie 2011

Ma fac japonez

Incercam sa vad ce efecte are dezastrul din Japonia asupra pietei imobiliare de acolo. Si am gasit urmatorul articol… si imi permit sa il comentez.

Doua dezastre naturale si un accident nuclear intr-o Japonie cu o economie fragila, fara semne de iesire din criza, inseamna mai mult decat dezastrul imediat.

Doua dezastre naturale destul de curente, din pacate, in Japonia si un accident la o centrala nucleara departe, chiar foarte departe de un accident nuclear. Pentru cei cu memorie mai scurta amintesc doar de Cernobal. Intr-o Japonie care este, inca a doua economie mondiala, competitiva si cu resurse financiare si umane imense, de neimaginat aici in estul Europei.

Piata imobiliara a fost ingenuncheata. Zone intregi vor trebui reconstruite, zone uriase trebuie aduse din nou in civilizatie dupa ce toate serviciile au fost intrerupte.

Ma indoiesc sincer ca piata imobiliara a fost ingenunchiata. Zonele astea intregi reprezinta cam 1% din suprafata teritoriului national. Prin comparatie, inundatiile din Banat din 2005 au acoperit o suprafata echivalenta de teren cu apa.


Poduri, drumuri, cai ferate, case, linii de electricitate – toate trebuie inlocuite. Desi toate acestea par probleme locale, atat aparitia cat si rezolvarea lor au implicatii mondiale.

Asa este, toate trebuie inlocuite si pun pariu ca toate vor fi inlocuite intr-un an de la momentul dezastrului. Nu prea imi imaginez cum reconstructia acelor elemente de infrastructura are implicatii mondiale. Nu imi imaginez nici ca vreuna dintre firmele din Romania sau Papua Noua Guinee va participa la aceasta reconstructie, dar poate sunt eu lipsit de imaginatie.

In Japonia, Ministerul Stiintei si Tehnologiei documenteaza anual efectul cutremurelor asupra pietei imobiliare. Potrivit ultimului raport din acest an, fiecare cutremur aduce o ieftinire cu 10.000 yen (88 euro) din chiriile lunare si de 3.8 milioane yen (33.600 euro) din valoarea locuintelor. Asta inseamna cam 16% din chiria medie si 13% din valoarea medie a unei locuinte.

Intrucat in Japonia au loc anual cateva sute de cutremure, mai mari sau mai mici, si apreciind ca fiecare aduce o ieftinire de 16% la chirii ar insemna dupa un calcul simplu ca in Japonia chiriile sunt mult sub zero ieni sau zero euro sau zero ce vreti voi iar mie deja imi vine sa inchiriez o casa pe malul unui lac din Japonia.

Si daca tot veni vorba cu ce as face, pai as mai scrie si un articol empiric, mai empiric decat cel pe care il comentez acum si as sustine in el ca 1 milion de romani ar emigra in Japonia, acum dupa dezastrul asta care a dus la prabusirea pietei imobiliare de acolo. Si cred ca as fi mai aproape de adevar...

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

luni, 13 iunie 2011

Vecinul lui Miki O.

Am descoperit un post interesant pe blogul colectiv al celor de la Imopedia. Unul intre foarte multe neinteresante  Este scris de Miki O. si chiar daca nu stiu cine este Miki O. cel putin am aflat cate ceva despre vecinul lui.

Vecinul meu este inginer constructor. Dar asta de pe la mijlocul anilor 90. Pana atunci, era profesor de atelier. Pe urma s-a facut constructor, ca era mai banos. Apoi au crescut si cei doi baieti ai lui, pe care i-a indrumat pe aceeasi cale. Ca era banos. Cei trei – dotati fiecare cu o cantitate considerabila de materie cenusie, au reusit cu usurinta sa atraga in jurul lor alti muncitori mai putin norocosi la acest capitol. S-au facut lideri de echipa adica. Impreuna, au inceput sa construiasca. Mult. Fix inainte de criza, tatal constructor conducea un Porsche Cayene Turbo S. Fiul cel mai avea un BMW seria 6. Cel mic, un seria 3. Sotia celui mare avea un Touareg. Ma gandeam:
a) sunt prosti si si-au bagat toti banii in masini, gandindu-se ca banii sunt mai tari decat apa de la robinet, respectiv o resursa infinita.
b) or produce atat de mult incat isi permit sa isi ia cele mai tari masini dar sa puna si deoparte bani pentru zile negre
A venit criza. Tatal conduce un Opel Astra. Cei doi fii conduc fiecare cate un BMW de prin 2.000. Sotia conduce un Opel Corsa. In concluzie, am ales varianta a).

Acum construiesc casa unui alt vecin. Mana cereasca pentru ei, banuiesc. Ii si aud: “Cine sunt mai aia de iti fac casa cu atatia bani? Hai mai vecine, ca ti-o fac eu cu jumate din bani. Uite, am construit tot cartierul! Si vorba aia, suntem vecini, nu imi permit sa imi bat joc de casa ta, ca sunt aici, langa tine, ma poti linsa de viu daca e nevoie. Sunt om serios!”
Dupa cum spuneam, descurcareti vecinii mei. Poate or fi invatat si ceva despre contabilitate si gestiune in vremurile astea grele. Banuiesc ca e greu sa conduci o masina care chiar are nevoie sa schimbi viteze sau sa te uiti peste umar cand mergi in marsarier in loc sa te uiti prin camera asistenta.


Va recomand sa cititi si Roz cu picatele.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 3 iunie 2011

Cuvinte care dor... degeaba

Acum mai bine de 10 ani, Artur Silvestri, despre care am mai vorbit pe aici, spunea despre mediul imobiliar romanesc ceea ce voi cita mai jos.

Dur pana la rautate, cinic si pesimist… dar adevarat.

Dar oare lucrurile s-au schimbat cumva, catva intre timp. Va las pe voi sa apreciati.

Si spuneti-mi si mie, va rog.

Wall Street: Cat de dezvoltat este mediul de afaceri imobiliar in Romania si ce traiectorie reuseste el sa mentina?
Ceea ce se cheama, de obicei cu un termen pompos, „mediul de afaceri imobiliar“ de la noi este dezvoltat artificial si haotic.
Mult din „raul romanesc“ se manifesta si aici. Apoi, aici, mai tot ce se face, se face cu o lipsa totala de „spirit nemtesc“, adica fara un proiect clar si de fapt, fara „gospodarism“. Toate se proiecteaza in fictiune si cu irealism: vrem sa dezvoltam turismul — unde aici potentialul este urias — desi nu avem „drumuri“, lasam sa se lateasca orasele desi in „noile sate de miliardari“ nu curge decat apa din fantana proprie si abia cate o vaga legatura la gazul metan incalzeste casa si apa casnica iar la Snagov (care este un extract de „realitate negativa“) domeniile ridicate de „les nouveaux riches“ isi scurg dejectiile in apa lacului devenit mort, de fapt o hazna colectiva unde, cateodata, „vipurile“ se imbaiaza. Suntem intr-o faza convulsiva, de fapt previzibila, unde Marile Manevre se fac in spatele usilor inchise: „ciclul agentiei imobiliare“ este incheiat iar „ciclul consultantei“ inca nu s-a constituit daca va mai apuca vreodata sa se constituie si nu va fi inlocuit de „cartelul caselor de avocatura“ ce face si desface totul in aceasta tara. Dar, pana la urma, aici, cine vrei si cine nu vrei (de la avocati, notari si functionari de stat si pana la metrese, „samsari“ si „baieti fara meserie“, dar buni la toate) se ocupa de „imobiliar“ cu gandul de a-si extrage un „ce profit“ prin invarteala, presiune sau „joc de bursa fraudulos“. Urmeaza institutiile, a caror actiune parazitara este fenomenal de brutala si sfidatoare. Ati mai pomenit in lume un Stat care sa fabrice legi iscusite numai ca sa-i oblige pe cetateni sa-si vanda pamantul ieftin? Eu n-am mai vazut asa ceva.


(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

miercuri, 25 mai 2011

Valkiria, saga fara de sfarsit

De d-ul Hergan am auzit prima data la inceputul lui 2006 cand, in calitate de reprezentant al AVAS am participat la o adunare generala a actionarilor societatii Solventul S.A. din Timisoara. Trebuia numit un nou administrator la societatea aflata in insolvabilitate si eu aveam mandat sa fac asta. De la inaltimea celor 80 de procente pe care le avea AVAS-ul in Solventul, trebuia sa fie usor. Alocasem 15 minute pentru adunarea asta, aici incluzand si socializarea

A durat 4 ore in care cred ca am slabit 2 kg si doar sacoul acoperea petele de sudoare ce imi acopereau camasa. “Opozantii” mei erau societatile VGB Oil si Tender SA si erau reprezentate fiecare de presedintii consiliilor de administrare si 2 avocati iar acestia mi-au fost profesori in facultate, cu totii. “Secretara” ce redacta procesul-verbal al intalnirii era un maestru al dreptului penal si s-a dovedit cea mai prietenoasa fata de acolo.

Fata in fata la 1 metru distanta si fara medierea vreunui judecator… 4 ore.

Nu intru in detalii si va las doar sa cititi presa momentului.

Pana la urma a iesit asa cum trebuia, adica asa cum scria in mandat ca trebuie sa iasa. Am fost felicitat de lichidator, de noul administrator si de AVAS iar fara falsa modestie spun ca am fost admirat de cei cu care s-a intamplat sa ma lupt in proceduri.

Toata noaptea care a urmat am stat pe internet pentru a afla ca miza adunarii generale pe care am condus-o se ridica la 28 de milioane de euro. Si nu mult a lipsit sa iasa rau…

Dar sa vedem ce mai spune d-ul Hergan astazi…

Despre faptul ca nu a anticipat criza pot confirma, Solventul Timisoara al carui proprietar este prin Valkiria Invest este tot acolo, pustiu, dezolant, mizer si sinistru…
 
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 13 mai 2011

Roz fara picatele

Alte articole, alte comentarii… cum ca va fi din nou roz, poate fara picatele dar va fi din nou roz in imobiliarul romanesc. Eu unul nu cred ca fost vreodata roz, adica un roz adevarat si nu va mai fi niciodata nici macar rozul fals care a fericit speculantii, picofirmele de constructii ale fratelui mai mare si agentiile imobiliare one-man-show de pana in 2008. Dixit. Si pun pariu…

Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), într-un comunicat citat de Mediafax, în 2010 au fost derulate cu 2.5% mai multe tranzacții imobiliare decât în cursul anului 2009.
Astfel dacă în 2009 au fost înregistrate un număr de 562.637 tranzacții imobiliare, la nivelul anului 2010 acestea au fost de 577.023, cu 14.386 mai mult. Cele mai active luni din acest punct de vedere au fost lunile decembrie cu 53.307 tranzacții imobiliare și martie cu 53.181 tranzacții. Cele mai multe acte de garanție imobiliară s-au semnat în lunile martie, cu 14.180 ipoteci și respectiv decembrie (13.733). La nivel național în 2010, numărul total al actelor de garanție imobiliară a fost de 132.814, față de 119.266 în 2009.
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 6 mai 2011

Iasomie... in extindere

Ma uit la televizor si imi amintesc. Revolte de strada in Tunisia, revolutia WikiLeaks, revolutia de iasomie.

Nu stiu cand infloreste floarea de iasomie. Dar atunci, in septembrie era inflorita si raspandea mirosul suav printre dealurile Cartaginei. Era printre cele mai frumoase locuri pe care le vizitasem vreodata.

Dealurile de la malul marii ce formau cartierul rezidential Cartagho erau inverzite si incarcate de flori intr-un absolut contrast cu desertul galben si fierbinte din seara trecuta. Aleile ingrijite, palmieri, indicatoare de circulatie si ofiteri de politie in uniforme incarcate, resedinte incantatoare in stil arab sau francez si flori, rondouri de flori, multe flori. Intr-o parte un gard inalt, alb, ingrijit, interminabil, in stanga aceleasi resedinte incantatoare.

Kinga, ghida noastra poliglota ne lamureste:

-Trecem prin dreptul palatului prezidential, in dreapta soselei, va rog nu faceti fotografii, este interzis. In curand vom ajunge la destinatie, ruinele romane ale orasului Cartagina.

Ne aflam in cel mai select cartier al orasului Tunis, resedinta presedintelui si a membrilor guvernului.

-Ruinele orasului Cartagina sunt patrimoniu Unesco si beneficiaza de un regim special. Lucrul asta s-a intamplat la cererea Frantei. Presedintele Ben Ali a hotarat sa isi construiasca aici o resedinta. Imediat dupa aceea, membrii de frunte ai guvernului si ai partidului sau au inceput sa isi construiasca vile, cat mai aproape de cea a presedintelui. Era important sa fie in preajma sa. Dar construind resedinte, au dezgropat vestigii antice, cartagineze si romane pe care le-au distrus. Lucrul asta s-a intamplat pana cand Unesco a hotarat sa ia sub protectia sa aceste vestigii si sa ceara de urgenta intreruperea lucrarilor. 

In stanga, in dreapta flori, rondouri de flori si miros de iasomie.

-Am ajuns. Va rog sa faceti fotografii doar inspre mare si in partea dreapta. In stanga este palatul presedinelui Ben Ali. Fotografiile sunt interzise.

Cobor destul de intrigat de faptul ca nu voi putea sa fotografiez tot ce doresc. Trebuie sa am grija pe unde calc si nu voi putea sa depasesc limitele fizice si mentale trasate de “presedintele Benali”, ciudata situatie.

Ma uit la televizor si imi amintesc. Asa era Tunisia acum cateva luni pe cand ma aflam acolo. “Democratie autentica”, printre cele mai liberale si mai avansate state arabe era guvernat de presedinti cu mandate de cate 30 de ani, cu discrepante sociale si culturale evidente si cu o lipsa totala de respect pentru patrimoniul cultural national. O continua frauda imobiliara ce nu avea drept pagubit decat poporul tunisian.

Ma hazardez sa continui spunand ca revolutia de iasomie este suava prin “parfumul” sau dar lipsita de efecte profunde pentru societatea tunisiana. Palatul presedintelui ar putea fi demolat dar resedintele celor apropiati lui vor ramane in picioare pentru a perpetua o administratie democratizata doar de fatada.

Si asta ca in alta “democratie originala’’ care la 20 de ani de la disparitia “geniului Carpatilor” este guvernata de alte genii cu acelasi respect pentru patrimoniul cultural national ca sa amintim, nu de Sarmisegetusa ci doar de Lipscani.

P.S. E totusi un inceput faptul ca pot povesti despre Kinga fara sa ma tem ca ar putea fi arestata si expulzata pentru vorbele sale

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 22 aprilie 2011

Roz cu picatele

Roz cu picatele era imobiliarul romanesc prin 2008 si toata lumea implicata in afacerile imobiliare castiga bani fara sa aduca valoare adaugata si era convins cu aroganta ca epoca de aur nu se va sfarsi niciodata.

Cum stau lucrurile astazi? Roz cu picatele pur si simplu…

Dupa 3 ani de criza, sectorul imobiliar poate fi caracterizat prin arierate de 1,2 mld. euro, insolvente, mall-uri abandonate si 30.000 de agenti imobiliari pe drumuri.
Preturile au ajuns la nivelul de acum 5 ani si continua sa scada, iar incercarea Guvernului de resuscitare prin Prima Casa a esuat.
Multe voci din piata imobiliara spun ca aceasta industrie s-a prabusit si ce anume ar putea confirma mai bine aceasta realitate decat cifrele.
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 1 aprilie 2011

Spaghetti connection sau cand UE ia...

Daca credeati ca noi, romanii, suntem aparte si ca ne ocupam doar de fraude sau alte faradelegi, ei va inselati. Curtea Europeana de Conturi publica anual un raport relevant privind cele mai spectaculoase fraude cu fonduri europene.

Si iata cateva exemple:

Un dentist din orasul italian Cosenza a cerut bani UE pentru o afacere cu panouri solare – care nu a vazut niciodata lumina zilei. In schimb si-a cumparat un Ferrari Testarossa galben (in valoare de circa 200.000 euro), o masina de Formula 1 si alte 55 de alte masini de lux. Cazul dentistului a facut parte dintr-o schema de fraudare mult mai ampla, cifrata la aproximativ 80 milioane euro, in care patru companii au deturnat fonduri comunitare timp de patru ani.

Si sa tot ne minunam… cititi mai departe

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 11 martie 2011

Cea mai frumoasa

الأكثر جمالا asa ii spuneau in arabii… iar les plus belles era pentru francezii in mijlocul carora George Sebastian a trait cea mai mare parte a vietii.

George Sebastian a fost un arhitect roman, nascut dintr-o casatorie morganatica intre un descendent al familiei domnitoare Ghika si o actrita de cabaret, cu o biografie enigmatica, o cariera nedefinita si o avere colosala. George Sebastian a trait in Franta pe care mai apoi a parasit-o poate incercand sa isi uite trecutul si a plecat pe malul indepartat al mediteranei tunisiene. Aici, in locul unui mic sat de pescari numit Hammameth, porumbel in araba, a ridicat o somptuoasa vila, considerata si astazi de multi ca cea mai frumoasa din lume.

Milionarul roman despre care s-a spus ca ar fi fost homosexual, ca si-ar fi ucis sotia intr-un acces de nebunie sau ca ar fi fost un agent al spionajului francez, era frecventat de personalitati ca Churchill, Marlaux sau Andre Gide pe care ii gazduia in somptuoasa sa resedinta. La finalul razboiului mondial resedinta va fi rechizitionata devenind cartier general pentru diviziile lui Rommel iar dupa declararea independentei Tunisiei, tanarul stat mediteranean ii va achizitiona imobilul pe care il va transforma intr-un centru cultural international. Tunisienii ii sunt vesnici indatorati pentru ca a pus bazele turismului de lux si incantatoarei statiuni Hammameth.

In vara trecuta am avut privilegiul de a o vizita pe fuga. Inca ma gandesc la ea…

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

sâmbătă, 5 martie 2011

Spiritul Craciunului...

Eu constat ca mai sunt doua zile pana la craciun si poate ar fi cazul sa ma gandesc la prieteni, la cadouri, la liniste si muzica de colinde. Toate celelalte pot sa ramana in urma… macar pentru cateva zile.

Ei: d-nul Dumitrescu trebuie sa trimiteti mailul azi, nu se poate sa nu rezolvam anul asta… Florin, sunt in oras pana in 24 si ma astept sa rezolvi cu contractul ala pana atunci… Am gasit cateva inadvertente in documentele de achizitii, ia-ti laptopul si vino azi sa le terminam… Depuneti acum dosarul la Registrul Comertului, ma astept sa iasa actele in 1 ianuarie… Am sosit in tara special pentru problema asta, nici nu accept o amanare… De ce nu raspundeti la telefon, va astept la banca pentru a transforma contul intr-unul definitiv, se inchide… Nu ma gandeam ca ma abandonati acum, la jumatate de drum, eu nu mai pot veni maine si problema mea e urgenta… Pana la ce ora gasim un notar azi, maine pleaca asociatul din oras… Am venit neanuntat stiu, dar actele de succesiune lasate in octombrie ar trebui lamurite pana la urma, nu-i asa…

Eu, ei, cred ca se numeste spiritul craciunului… eu, ei suntem de pareri diferite, motiv pentru care ma enervez, normal. Ce mai este normal astazi?

Sarbatori linistite… sau cum va doriti sa fie.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 25 februarie 2011

Itele secolului XXI

Futurologii sustin ca secolul XXI este secolul creativitatii, caracterizat printr-o folosire mai intensa a emisferei cerebrale drepte si prin dorinta intensa a omului de a socializa cu persoane avand idealuri comune cu ale sale, ca aceasta reprezinta cea mai elaborata forma a activitatii umane, si ca prin realizarea acestui lucru specia umana a ajuns la forma sa completa de dezvoltare.

Zilele trecute am citit un articol in Curierul National care mi-a amintit de creativitate si de apartenenta la un grup cu valori comune, dar stiu si eu daca chestia asta chiar reprezinta forma superioara de dezvoltare umana…

Bancheri incurcati in itele fraudei imobiliare de un milion de euro

In dosar sunt cercetati si trei avocati si un arhivar-sef al Serviciului de Carte Funciara al sectorului 1

Membrii gruparii destructurate ieri, cautau imobile nelocuite si falsificau actele, pacalind astfel peste 10 persoane

Procurorii DIICOT, sprijiniti de ofiteri DGIPI au efectuat 47 de perchezitii imobiliare si au audiat 45 de persoane

Trei avocati din cadrul Baroului Bucuresti, printre care si Sever Teodorescu (cunoscut aparator al lumii interlope, trimis deja in judecata pentru trafic de influenta), precum si directorul unei sucursale a BCR, sunt cercetati, alaturi de un arhivar-sef de la Serviciul de Carte Funciara al sectorului 1 si alte 20 de persoane, pentru ca ar fi prejudiciat posibili investitori din domeniul imobiliar cu aproximativ 1 milion de euro.

Gruparea infractionala specializata in fraude imobiliare a fost destructurata ieri de procurorii si ofiterii DIICOT, in urma unei ample actiuni in cadrul careia au fost perchezitionate 47 de imobile (printre care si firme ale suspectilor), 45 de persoane au fost audiate si 22 retinute. Potrivit anchetatorilor, peste 10 persoane au fost prejudiciate cu sume cuprinse între 100.000 şi 400.000 euro, acestora prezentandu-li-se documente falsificate care “atestau” ca ar fi putut deveni proprietarii unor imobile parasite sau nelocuite din sectorul 1 al Capitalei.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

luni, 14 februarie 2011

Imo cica FaceBook

si se vinde modern. Asa spun “specialistii”… ca imobiliarele incep sa se vanda prin retelele sociale.

Twitter si Facebook castiga teren printre cele mai eficiente metode de comunicare si recunoastere a marcii din marketingul online, cu beneficii in zona de optimizare pentru motoarele de cautare, eficiente datorita costului fractionat si astfel accesibile unei game foarte largi de clienti.
“Avand in vedere ritmul de crestere al utilizatorilor romani care adera la una sau mai multe retele sociale in ultima perioada, este normal ca atentia companiilor din diferite segmente de activitate sa se indrepte tot mai mult catre acest nou public tinta”.

Adica un fel de profetii despre trecut.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

sâmbătă, 5 februarie 2011

Viata de dupa nastere

Am primit povestioara asta de la un prieten.

Are legatura cu imobiliarele pentru ca are legatura cu viata… pur si simplu.

Discutie intre doi embrioni

- Şi tu crezi în viaţa de după naştere?

- Desigur. După naştere trebuie să urmeze ceva. Probabil că ne aflăm aici tocmai pentru a ne pregăti pentru ceea ce urmează.

- Ce prostie! După naştere nu urmează nimic. Şi, de altfel, cum ar putea să arate?

- Nu ştiu exact, dar desigur că va fi mai multă lumină decât aici. Poate că vom umbla pe propriile picioare şi vom mânca cu propria gură.

- Ce tâmpenie! Nu se poate să umbli. Iar ca să mănânci cu gura, chiar ca ar fi de râs! Doar noi mâncăm prin cordonul ombilical. Însă ia să iţi spun eu ceva: putem exclude viaţa de după naştere, pentru că deja acum e prea scurt cordonul ombilical.

- Ba da, ba da, cu siguranţă va fi ceva. Însă, probabil, ceva mai altfel decât ne-am obişnuit aici.

- Păi de acolo nu s-a întors nimeni. Odată cu naşterea, viaţa se termină, pur şi simplu. De altfel, viaţa nu este altceva decât o permanentă înghesuială, în întuneric.


- Eu nu ştiu exact, cum va fi, dacă ne vom naşte, dar desigur că o vom găsi pe MAMA, iar ea va avea grijă de noi.

- Pe mama? Tu crezi în mama? Şi după tine, unde ar putea ea sa fie?

- Păi oriunde, în jurul nostru. Doar trăim în ea şi prin ea. Fără ea, nu am fi deloc.

- Eu nu cred asta! Eu nu am văzut nicicând, nici un fel de mama, aşa că e evident că nu există.

- Dar, uneori, când suntem în linişte, o auzim cum cântă, simţim cum mângâie lumea din jurul nostru. Ştii, eu cred ca viaţa adevarată ne aşteaptă abia de acum încolo.

Autor necunoscut
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 28 ianuarie 2011

Cand prezentul bantuie trecutul

Ies din birou indreptandu-ma spre Piata Marasti. Aglomeratie ca de obicei in zona aceea de la coltul Pietei Unirii, masini parcate aiurea si masini care se inghesuie sa treaca prin unicul sens de circulatie ramas liber, pietoni grabiti printre turisti rarefiati ce pare ca au ajuns din greseala prin aceste locuri.

La coltul pietei, printre pietoni si masini, doi vagabonzi, aurolaci cum ne-am obisnuit sa le spunem, se inghesuie in cladire. Unul se urineaza pe perete in timp ce striga la cel de-al doilea:

– Baga-te ma, sa nu ma vada. Ce sa fac daca imi vine?

Trec in fiecare zi pe langa cladirea aceasta. Iar acum trec pe langa ei fara sa reactionez macar.

Siderat poate e cuvantul, socat cu siguranta si jenat de imaginea scabroasa ce imi este dat sa vad, trec pur si simplu mai departe. Constat ca am gresit si destinatia pentru ca sa ma trezesc dupa cateva minute schimband directia inspre locul spre care plecasem.

Ziua in amiaza mare, printre masini si pietoni, multi pietoni si cativa turisti, in mijlocul orasului Timisoara, in zona cunoscuta ca fiind de afaceri si servicii profesionale pentru afaceri, in 2010 se intampla asta. Pe peretii unei cladiri reprezentative pentru orasul asta, pentru lumea din care consider (inca) ca fac parte.

Prefer sa nu vorbesc despre actiunea la care mi-a fost dat sa asist. Pur si simplu imi e imposibil. Vreau sa va vorbesc doar despre cladire.


In coltul dinspre Sud-Vest al Dom’s Platz (Piata Unirii) la intersectia dintre strazile Hunyadi Utca (Vasile Alecsandri astazi) si Srbska Ulica (Gheorghe Lazar) se ridica intre 1907-1908 Palatul Bancii de Scont S.A. “Casa cu burta” dupa cum ii spun chiar si azi vecinii referindu-se la proeminenta in care se deschide cladirea pentru a sustine apartamentele de la etaj, palatul este proiectat de arhitectii Komor Marcell si Jakab Dezso, ctitori intre altele ai Primariei orasului Targu Mures. Cladirea, construita in stilul secession transilvanean se remarca prin formele spectaculare si prin decoratiunile din ceramica turqois ce imita motivele populare maghiare din Tara Calatei, inspre Huedin.

Astazi imobilul este intr-o evidenta stare de degradare, zugraveala este deteriorata, decoratiunile stau sa pice iar prin acoperis apa se scurge pana in luminoarul de la parter.

Imobilul este reprezentativ pentru istoria mediul de afaceri banatean. Cladirea este printre putinele imobile inca in picioare si care au jucat un rol de prim rang pentru dezvoltarea economica a regiunii. Banca de Scont era cea mai mare banca din Timisoara si Banat si una dintre cele mai importante institutii financiare ale Imperiului Austro-Ungar fiind totodata si un important investitor in economia locala. Spre exemplu, banca detinea participatii la societatea petroliera Steaua Romana din Campina si la Uzinele de Fier din Resita.

In acelasi timp consider ca este emblematica pentru cosmopolitismul si toleranta culturala a orasului. Edificata de arhitecti de origine evreiasca si maghiara, in stilul de la inceputul secolului XX, care poarta numele de Art Nouveau in Franta, Jugendstill in Germania sau Secession in Austro-Ungaria si care se remarca printr-o renastere puternica a nationalismului cultural local, a fost amplasata la intersectia dintre strazile numite atunci Huniade si Sarba, in mijlocul unei cetati locuite doar in proportie de 40% de romani. Printre actionari si directori amintim pe un Dr. Caius Brediceanu, pe un Coloman Iacobi, Oscar Kubicsek, Edmund Rottenberg sau Victor Blasian.

Acest ansamblu arhitectural de prima marime abordeaza extrem de original spatiul inghesuit in care trebuia sa creasca. Stilul arhitectural Secession transilvanean este rar in oras, si mai rar in tara, iar influentele creatiei lui Gaudi sunt evidente si o transforma intr-o opera arhitectonica unica.

Poate ar fi trebuit sa fac ceva, totusi…

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 14 ianuarie 2011

Tiganiada lui Ghilgames

Pe la 1600 la Manastirea Tismana un rob tigan se vindea pentru o suta de vedre de vin sau o iapa cu sa si manz.

Ceva vreme mai tarziu in secolul al XIX-lea, se constatase ca robii tigani traitori pe mosiile boieresti, tiganii manastirilor si tiganii Statului nu erau prea rentabili, asa ca adeptii abolitionismului vor reusi fara varsare de sange sa desfiinteze robia. O statistica din acea perioada stabileste ca tiganii reprezentau 7% din intreaga populatie a Romaniei.

Mai de curand tiganii liberi prin Europa ne-au incantat cu arhitectura originala a constructiilor pe care le ridica si au starnit indignare atunci cand ridicarea acestora s-a facut cu lipsa de respect fata de restrictiile urbanistice sau prin distrugerea patrimoniului cultural.

In timpul acesta, intr-o civilizatie paralela, in India se ridica cea mai scumpa casa din lume, prima casa de un milliard de dolari…
Si ma intreb daca stramosii proprietarilor acestei case ar fi pribegit spre Valahia, cum ar fi aratat palatul lor de la Strehaia, Sintesti sau Recas.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)