sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Povestea Orgoliului si a Chiriei


Astazi, ca in fiecare dimineata aproape, incerc sa imi savurez capucino-ul in linistea relativa, foarte relativa, a cafenelei Timi’s de pe Vasile Alecsandri.

Am obiceiul asta de multa vreme, de prea multa vreme poate. Am inceput cu Eclipse, care la momentul acela era singurul bar din zona Pietei Unirii, am continuat prin alte locatii, iar de cativa ani produc consumatie la Timi’s.

Localul este mai tot timpul plin, si asta in lipsa vreunei atmosfere aparte sau a preturilor care nu sunt deloc modeste. Adaosurile comerciale de 300-400% intretin chiriile exorbitante si amenajarile interioare costisitoare pentru toate localurile din zona Pietelor Unirii-Libertatii-Victoriei. Despre preturile spatiilor comerciale din aceste zone, chiar in mijlocul acestei crize imobiliare, nu este cazul sa vorbim.

Dar ce face ca un numar consistent de locuitori ai urbei sa risipeasca maruntisuri ce se dovedesc exorbitante in timp, acceptand cu buna stiinta adaosurile comerciale ridicate? Eu nu mai sunt relevant in aceasta poveste. Sutele de italieni de care ma “lovesc” in aceasta activitate de tabiet sunt, datorita culturii de sueta si cafenea din care provin, poate la fel de putin relevanti. Ma refer acum la ceilalti, oricare ceilalti…


Gasesc sa ma gandesc putin…

In conceptia lui Abraham Maslow, toate actiunile umane au ca scop satisfacerea unor necesitati sau trebuinte. Satisfacerea acestor trebuinte se realizeaza conform prioritatii lor, respectiv: intai nevoile primare, apoi sunt luate in calcul cele de ordin superior.

Astfel, nevoile umane, conform lui Maslow, sunt structurate piramidal, de la baza spre varful piramidei, in cinci nivele, dupa cum urmeaza:

1. Nevoile elementare, la baza piramidei, sunt nevoile de ordin fiziologic: nevoia de aer, apa, hrana, imbracaminte; nevoi de ordin senzorial, sexual, etc. Satisfacerea acestor nevoi asigura buna functionare biologica a organismului uman.

2. Nevoia de securitate individuala, atat in mediul natural cat si in cel social; se refera la protectia individului fata de fortele exterioare ostile, factori de risc care atentează la integritatea fizica a acestuia. Asigurarea unei astfel de protectii se realizează prin stabilitatea locului de munca si prin asigurarea unor bunuri si resurse materiale necesare existentei: casa, salariu etc.

3.Nevoile sociale se raportează la necesitatea acceptarii si apartenentei intr-un grup social, de a face parte dintr-o comunitate. Oamenii manifesta nevoia de dragoste inca din primele luni de viata. Mai mult instinctiva la început, aceasta nevoie devine treptat din ce in ce mai constienta, devine o exigenta de prim ordin pentru confortul sufletesc.

4. Nevoia de respect care deriva dintr-o exigenta autoevaluativa a individului, care doreste sa-i fie recunoscut statutul pe care il are sau la care aspira, dorinta de a-i fi apreciate competentele, cunostintele, performantele, calitatile etc.

5. Nevoia de autorealizare, la varful piramidei, nevoia de implinire de sine, vizeaza construirea unei imagini de sine favorabile, precum si dobandirea capacitatii de auto-control.

Pare complicat, stiu… si pare fara legatura cu cafeaua cu adaosuri comerciale de 300% care intretine chiriile si preturile exorbitante ale spatiilor comerciale din Cetate.

Si totusi, nevoia de respect, nevoia de implinire de sine si construirea unei imagini de sine favorabile sunt argumentele, singurele argumente din pacate. Cred ca se mai numeste si orgoliu…

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 18 noiembrie 2011

Think local


“Dezvoltare sustenabila versus densificare haotica” asta ar putea fi tema dezbaterilor privind viitorul orasului de pe Bega. La modul informal, ciclic, aceasta este cu adevarat tema dezbaterilor privind viitorul urbanistic al acestui oras. Investitiile demarate cu intarziere in ultima vreme si dezbaterile pe care le suscita sunt o dovada in acest sens.

Citez in cele de mai jos:

In plina perioada de criza, in Timisoara sunt totusi cativa investitori care „se iau la tranta” cu recesiunea si propun proiecte indraznete: un centru de afaceri unicat in Banat, doua hoteluri Novotel si Etap, dar si doua centre comerciale. In cele mai multe din cazuri, locatarii din zona sunt nemultumiti.

Dar ce ar trebui facut, pana la urma, pentru ca lucrurile sa evolueze, dar sa evolueze sustenabil? Aici voi pomeni doar despre un singur lucru: strategie.

Din pacate primaria Timisoara nu are in acest moment, nu a avut vreodata, o strategie coerenta de dezvoltare a orasului. Ceea ce face ea se numeste actiune improvizata, punctuala si reactiva la problemele cu care se confrunta orasul, carpeala mai pe intelesul tuturor.

M-ar interesa si pe mine (si poate ne intereseaza pe toti) cum vedeti voi, cititorii acestui blog, macar punctual si chiar neargumentat dezvoltarea orasului in care locuiti, si asta pentru ca felul in care vad administratiile locale aceasta dezvoltare, nu ma mai intereseaza de mult.

Deci?

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

duminică, 6 noiembrie 2011

Eu zic ca e cold... cel mult


Citesc cateva articole destinate promovarii serviciilor imobiliare. Bine scrise, zic eu. Se vorbeste despre videoclipuri interactive si 3D, despre computational designer si alte nebunii din astea.

Se spune ca smecheriile astea ar fi hot in imobiliare. De acord, dar asta ar insemna ca celelalte chestii, cele de pe la noi… sunt cold rau, si asta in ciuda vremii de afara.

Se stie ca o imagine face cat 1000 de cuvinte in prezentarea unei proprietati. Un videoclip cu proprietatea e priceless. Insa, cei de la yellowbird.com sau madpixel.es au mers la nivelul urmator: videoclipuri interactive. Pentru a intelege despre ce e vorba, urmariti clipul urmator:
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)