Se afișează postările cu eticheta psihologie enviromentala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta psihologie enviromentala. Afișați toate postările

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Povestea Orgoliului si a Chiriei


Astazi, ca in fiecare dimineata aproape, incerc sa imi savurez capucino-ul in linistea relativa, foarte relativa, a cafenelei Timi’s de pe Vasile Alecsandri.

Am obiceiul asta de multa vreme, de prea multa vreme poate. Am inceput cu Eclipse, care la momentul acela era singurul bar din zona Pietei Unirii, am continuat prin alte locatii, iar de cativa ani produc consumatie la Timi’s.

Localul este mai tot timpul plin, si asta in lipsa vreunei atmosfere aparte sau a preturilor care nu sunt deloc modeste. Adaosurile comerciale de 300-400% intretin chiriile exorbitante si amenajarile interioare costisitoare pentru toate localurile din zona Pietelor Unirii-Libertatii-Victoriei. Despre preturile spatiilor comerciale din aceste zone, chiar in mijlocul acestei crize imobiliare, nu este cazul sa vorbim.

Dar ce face ca un numar consistent de locuitori ai urbei sa risipeasca maruntisuri ce se dovedesc exorbitante in timp, acceptand cu buna stiinta adaosurile comerciale ridicate? Eu nu mai sunt relevant in aceasta poveste. Sutele de italieni de care ma “lovesc” in aceasta activitate de tabiet sunt, datorita culturii de sueta si cafenea din care provin, poate la fel de putin relevanti. Ma refer acum la ceilalti, oricare ceilalti…


Gasesc sa ma gandesc putin…

In conceptia lui Abraham Maslow, toate actiunile umane au ca scop satisfacerea unor necesitati sau trebuinte. Satisfacerea acestor trebuinte se realizeaza conform prioritatii lor, respectiv: intai nevoile primare, apoi sunt luate in calcul cele de ordin superior.

Astfel, nevoile umane, conform lui Maslow, sunt structurate piramidal, de la baza spre varful piramidei, in cinci nivele, dupa cum urmeaza:

1. Nevoile elementare, la baza piramidei, sunt nevoile de ordin fiziologic: nevoia de aer, apa, hrana, imbracaminte; nevoi de ordin senzorial, sexual, etc. Satisfacerea acestor nevoi asigura buna functionare biologica a organismului uman.

2. Nevoia de securitate individuala, atat in mediul natural cat si in cel social; se refera la protectia individului fata de fortele exterioare ostile, factori de risc care atentează la integritatea fizica a acestuia. Asigurarea unei astfel de protectii se realizează prin stabilitatea locului de munca si prin asigurarea unor bunuri si resurse materiale necesare existentei: casa, salariu etc.

3.Nevoile sociale se raportează la necesitatea acceptarii si apartenentei intr-un grup social, de a face parte dintr-o comunitate. Oamenii manifesta nevoia de dragoste inca din primele luni de viata. Mai mult instinctiva la început, aceasta nevoie devine treptat din ce in ce mai constienta, devine o exigenta de prim ordin pentru confortul sufletesc.

4. Nevoia de respect care deriva dintr-o exigenta autoevaluativa a individului, care doreste sa-i fie recunoscut statutul pe care il are sau la care aspira, dorinta de a-i fi apreciate competentele, cunostintele, performantele, calitatile etc.

5. Nevoia de autorealizare, la varful piramidei, nevoia de implinire de sine, vizeaza construirea unei imagini de sine favorabile, precum si dobandirea capacitatii de auto-control.

Pare complicat, stiu… si pare fara legatura cu cafeaua cu adaosuri comerciale de 300% care intretine chiriile si preturile exorbitante ale spatiilor comerciale din Cetate.

Si totusi, nevoia de respect, nevoia de implinire de sine si construirea unei imagini de sine favorabile sunt argumentele, singurele argumente din pacate. Cred ca se mai numeste si orgoliu…

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

vineri, 2 septembrie 2011

Malthus sau orasele viitorului


In 1798 un preot englez emitea teoria catastrofica ce sustinea ca populatia creste in progresie geometrica in timp ce mijloacele de subzistenta cresc in progresie matematica. Teoria sa este cunoscuta sub numele de malthusianism, iar ca o consecinta a acestei relatii dintre populatie si starea economica, Malthus considera ca saracia, bolile, epidemiile si razboaiele sunt factori pozitivi pentru omenire, dat fiind ca asigura echilibrul intre numarul populatiei si cantitatea mijloacelor de subzistenta.

Peste timp teoria sa, degenerata de epigonii nazisti se va dezvolta in tehnicile despre eugenie si Lebensraum.

Si totusi catastrofa malthusiana se prefigureaza asupra capetelor noastre ca o sabie a lui Damocles a secolului XXI. Valurile de migranti din tarile africane si, mai nou arabe, invadeaza o Europa deja slabita economic si din ce in ce mai xenofoba. An de an China adanceste politica de planificare familiala initiata in anii ’70 pentru a controla rata cresterii populatiei, iar frontiera de sud a Statelor Unite este de multa vreme imposibil de supravegheat in fata milioanelor de desperados latino-americani. Tehnologiile futuriste imaginate in scenariile SF despre orasele spatiale se lasa asteptate pentru multa vreme de acum incolo, in vreme ce despaduririle masive si efectul de sera produc consecinte deja palpabile.


Se estimeaza ca in urmatoarele sase decade populatia va “exploda” de la 6,9 miliarde ajungand la 9,5 miliarde in anul 2050. Populatia urbana a lumii va creste de la 3,3 miliarde, cat s-a inregistrat in 2007, pana la 6,4 miliarde in 2050. Cea mai mare crestere a populatiei va avea loc in Africa, care este in curs de dezvoltare. Efectele suprapopularii vor fi extrem de grave rezultand in insuficienta sustinerii intregii populatii deoarece nu vom dispune de resurse suficiente de apa, energie si adapost. Un alt aspect care va inrautati lucrurile este schimbarea climatica care va obliga oamenii sa se mute din zonele inospitaliere si astfel se va dubla cererea pentru mancare, oamenii se vor inghesui in orase iar rezultatul va fi unul devastator: miliarde de oameni vor suferi de foame si de sete si vor locui in conditii extrem de dificile. Consecinta unei situatii de acest gen ar putea fi un conflict civil generalizat.

Mai mult decat atat, suprapopularea are efecte devastatoare la nivelul comportamentului uman. Konrad Lorentz considera ca inmultirea fara masura a omului se face vinovata de multe fenomene negative aparute. Suprapopularea oraselor duce la o lipsa de umanitate, de dragoste fata de semeni. Se pare ca populatia situata intr-o zona rurala retrasa sau in general oamenii izolati au mai multa caldura si respect fata de oameni.

Ok, si care e solutia pentru orasele viitorului? Trebuie sa existe una pentru ca trebuie sa existe o solutie pentru copiii mei…


(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)