Atunci cand prietena mea Mihaela mi-a cerut informatii despre un dezvoltator imobiliar, Epoks, nu credeam ca se va ajunge aici.
Noii proprietari ai imobilelor din Giroc m-au contactat. Cei care au fost pagubiti prin lucrari de finisaje de foarte proasta calitate si prin intarzieri nejustificate ale finalizarii acestor lucrari au hotarat sa mearga impreuna in justitie in rezolvarea diferendului lor.
Am vazut actele, extrasele de carte funciara si promisiunile de vanzare-cumparare si am inteles ca dezvoltatorul imobiliar a intarziat cu pana la 6 luni darea in folosinta a apartamentelor. Oamenii erau revoltati.
Mai apoi am fost pe teren si am vazut locatia, Flower Residence.
De la distanta am fost frapat de pozitia relativ izolata a imobilelor si de proasta calitate a finisajelor exterioare ale celor 2 blocuri. Mormane de gunoaie le inconjurau din trei parti.
Cand am intrat in imobil am observant gresia ieftina de la intrare si balustrazile din fier ruginit ce dau senzatia de material recuperabil. Pe casa scarilor nu exista lumina iar cateva fire neizolate se balansau la indemana copiilor. Liftul interior din materialele promotionale era un vis urat din intunericul haului care se casca dedesubt.
Am intrat apoi in apartamente.
Unul mai bun la inceput, refacut aproape in intregime de catre noii proprietari. Termopane ieftine, fire care ies prin pereti, prize nefunctionale, igrasie si infiltratii peste tot… sunt tineri, vor rezista.
Apoi altul, nelocuit inca. Balti in coltul incaperilor, caramizi dezgolite si stropite in pripa cu mortar, gips carton rupt, sau de fapt… doar carton rupt, faianta fara rosturi, izolatia exterioara imbibata cu apa, balustrada din acelasi fier din recuperari…
Cineva ma invita in apartamentul lui:
- Uitati, la mine au tencuit mai intai prizele, apoi au inceput sa sparga dupa ele si sa le dezgroape.
- Veniti pe balcon! spune un altul.
- Am fosa septica sub geam, acolo jos la temelia blocului. Cand am negociat cu ei era vorba de canalizarea de la oras. Acum fiecare are fosa septica sub balcon… si vine vara.
Urc sus la… penthouse.
La ultimul nivel sunt apartamente mai mari, despre care oamenii spun ca sunt pastrate pentru investitor si familia lui.
Eu ma indoiesc vazand dezastrul care domneste si acolo. In tavan a fost data o gaura pentru scurgerea apei de pe terasa intr-un butoi deja plin. Podeaua e denivelata evident iar balcoanele largi sunt placate cu aceiasi gresie ieftina si inconjurate de balustrada din fier reciclat.
Trist, sinistru, sec dar provocator pentru mine. Am hotarat sa preiau dosarul si sa incerc sa fac ceva pentru oamenii astia.
Tehnic vorbind, ma gandesc la o actiune de a face, si anume de a obliga constructorul sa finiseze imobilele sau sa dezdauneze pe noii proprietari cu valoarea lor. Si tot asa, la prima vedere s-au incalcat si normativele in constructii si ma indoiesc ca arhitectul si dirigintele de santier o sa mai doarma linistiti in perioada care urmeaza. Pentru ca e grav. Pur si simplu e grav si m-am saturat de tipul asta de a face afaceri. M-am saturat sa vad funduri ingropate in scaunele masinilor de lux ce privesc superior in nesimtire la cei din banii carora si-au cladit prosperitatea de lut in aceasta societate ce uita pe zi ce trece si in mod ireversibil bunul simt.
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu