Eins: Alpii Austriei, zapada inca pe culmi, autostrada impecabila marcata si curata, sosele perfecte, semnal full la telefon, supermarket in dreapta, benzinarie cu service in stanga.
Unu: Carpatii Transilvaniei, zapada topita in intregime, poate ramasa putin pe Fagaras dar murdara, autostrada in constructie de mult, sosele cu gropi si ceva semafoare de santier, dar nu multe, semnal la telefon cand si cand, mai mult fara semnal, supermarket daca ocolesti orasul care nu are centura.
Zwei: Pensiune familiala, adica fiecare familie are pensiunea ei, fiecare sat are zeci de pensiuni fiecare cu familia ei, fiecare unice, fiecare curata si dichisita, traditie si bucatarie traditionala.
Doi: Pensiune familiala, adica a familiei unui politician de la Bucuresti, fiecare pensiune cu politicianul ei, cam la zece-cincisprezece sate o pensiune, unele curate, altele nu, traditie si bucatarie traditionala.
Drei: Aprilie in afara sezonului, miercuri in mijlocul saptamanii, nici o sarbatoare legala sau religioasa, cautam 3 ore si mergem 40 de kilometrii pentru a gasi un loc liber intr-o pensiune, cu greu gasim.
Trei: Iulie in mijlocul sezonului, vineri seara la inceputul week-endului, liber peste tot, cu greu gasim ce vrem.
Eu zic ca e drei-zero pentru ei. Voi ce ziceti?
(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)
Un comentariu:
Te salut Florin, sunt bucuros realmente ca am dat de blogul tau. Ne-am cunoscut in 2007, prin iunie cred, candidam amandoi pentru Biroul Municipal TNL. In fine, trecut-au anii...
Imi place cursivitatea scrisului, a prezentarilor, care iti tradeaza formatia de jurist.Referitor la ce scrii aici, din pacate (si o spun cu mare durere) toate puseurile noastre de nationalism dispar dupa ce intrii pe autostrada la Szeged. Alta lume, determinata in primul rand de gradul de curatenie, de nivelul dezvoltarii infrastructurii. Autostrazile maghiare au devenit etalon pentru Centrul Europei, despre cele austriece si germane ce sa mai vorbim? Cred ca in Austria ultima autostrada a fost terminata acum vreo 30 de ani, dar Dumnezeule!, cat de bine sunt intretinute! Din pacate sunt multe aspecte care tradeaza infantilitatea romanilor peste hotare. Unul dintre acestea l-am evocat pe blogul meu.
In ultima vizita de serviciu in Germania am locuit la Bad Orb, o localitate la vreo 50 de km de Frankurt. Imi amintesc ca in prima noapte nu am putut dormi...din cauza linistii.
Sper ca odata cu deschiderea granitelor si cu inmultirea contactelor cu lumea occidentala, sa asimilam macar o parte din vasta lor cultura organizationala. Pentru ca - cel putin in privinta muntilor - suntem dotati de la Dumnezeu.
Trimiteți un comentariu