vineri, 26 iunie 2009

Ein Reich, ein volk, ein imobil

Ma intalnesc in Mall cu un client, un tanar de 22 de ani caruia i-am facut acum mai bine de un an o firma, ceva comert cu jocuri electronice.

-Ce mai faceti? Vreau sa va caut luna asta, am vrut sa discut o chestiune pentru un prieten. E chemat la jandarmerie. A participat la o manifestatie ilegala.
- Mai exista manifestatii ilegale?
Scot porumbelul din gura.

Eu, care am prins putin din Ceausescu, putin din Revolutie, putin din prezent, imi vine greu sa cred ca mai este interzis ceva in tara asta.

-Da, a participat la un meeting al Noii Drepte impotriva Mafiei Tiganesti care pune mana pe cladirile istorice din orasul nostru. Si era un meeting neautorizat.

Cu toate ca aveam ceva treaba in Mall si nu eram chiar in timpul meu, am ramas sa ascult dezvaluirile tanarului meu client.

-Am vrut sa luam atitudine. Atunci cand autoritatile statului stau cu mainile in san pe banii nostrii, atunci cand casele noastre cele mai frumoase cad in mainile tiganilor cersetori ai Europei, trebuia sa facem ceva. Dar exista o conspiratie a Primariei Timisoara cu acesti nemernici. E vorba de bani grei la mijloc.
-Dar cine sunteti voi, astia care ati manifestat?
-E o grupare, Nationalistii Autonomi Timisoara. Dar au venit din toata Europa, din Slovacia, din Polonia. Stiati ca ai nostri nu sunt in stare de nimic in timp ce au venit politisti din Franta sa perchezitioneze palatele tiganesti? Proprietarii lor sunt anchetati in Franta pentru trafic de masini de lux si falsificari de carduri bancare.
- Si cine sunt tiganii astia?
- N-ati auzit de Ionelas si Visinel Stancu?

Marturisesc ca nu auzisem nici de Nationalistii Internationali si nici de Visinel. Cata detasare din partea mea pentru dramele de importanta nationala care se deruleaza sub ochii mei.

Marturisesc in schimb ca observasem de multa vreme o schimbare a stilului arhitectonic in partea istorica a orasului. Vazusem cum cladirile in stil rococo tarziu austriac sau in jugendstill interbelic devin niste “palate” cu turnulete si cu acoperisuri de tabla, locuite de concetateni de ai nostrii cu domiciliul prin vest si cu apucaturi interlope.

Am stat si am facut paralela cu un alt loc si o alta epoca istorica.

O tara ce se considera umilita de strainatate, cu valorile si principiile aruncate in aer de transformarile fundamentale prin care trece lumea… evident ma gandesc la Germania. O intelectualitate pasiva la problemele cu care se confrunta societatea si incapabila de a ii intelege nevoile… din nou ma gandesc la Germania. O clasa politica corupta si impotenta, preocupata in satisfacerea propriilor interese… si, evident, ma gandesc la Germania. Un grup de tineri care se intalnesc prin baruri si incearca sa transforme radical si violent aceste lucruri… Germania, doar Germania.

Istoria ne invata ca omul nu a invatat nimic din… istorie.

Noroc ca eu ma ocup doar de imobiliare si lucrurile acestea nu ma afecteaza prea mult. Pe nici unul dintre noi nu ne afecteaza.

(texul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

sâmbătă, 20 iunie 2009

Concluzie de statistica

Am primit un Raport privind sectorul IMM-urilor din Romania in 2008. Documentul este realizat de o echipa condusa de d-nul. Florin Rosu de la Ministerul IMM-urilor si cunoscandu-i munca apreciez raportul bine fundamentat, astfel incat mi-am permis a-l cita.

Acesta prezinta comparativ, pe sectoare de activitate si pe ani numarul de companii mici si mijlocii:

Tabel 2.1.b. Numărul de IMM-uri active private după sectorul de activitate
Sector 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Agricultură, silvicultură 9.925 10.720 10.523 13.704 11.746 11.958 12.859 14.036
Industrie, energie 45.719 47.693 52.923 59.555 54.993 55.718 56.873 59.492
Construcţii 11.808 13.402 18.842 24.542 25.197 29.265 34.757 45.896
Servicii 344.977 340.517 333.203 361.568 312.364 337.906 359.015 368.204
Total 412.429 412.332 415.491 459.369 404.300 434.847 463.504
487.628
Comparaţia cu anul de bază 2000 arată că numărul IMM-urilor active în construcţii a crescut de aproximativ 4 ori. Creşterea numărului de firme active în construcţii a fost continuă pe întregul interval de timp, dar cel mai mare spor de creştere s-a înregistrat în 2007 faţă de 2006.

Explicaţia este simplă şi direct corelată cu creşterea economică de ansamblu a ţării şi cu dezvoltarea sectorului imobiliar rezidenţial şi de afaceri, dar, în parte, şi cu tradiţia în industria construcţiilor. Cu alte cuvinte, creşterea numărului de firme active în construcţii este spectaculoasă, dar nu explozivă, pentru că are legături cu dezvoltarea de ansamblu a ţării şi a afacerilor din acest sector.

Dezvoltarea firmelor din construcţii este legată de extinderea infrastructurii urbane de interes local şi naţional de drumuri, canalizări şi alimentări cu apă. Într-o proporţie importantă, creşterea numărului de IMM-uri în construcţii trebuie asociată şi cu multiplicarea oportunităţilor de lucrări industriale, precum reabilitarea de căi ferate şi infrastructură rutieră rurală, cu lucrări în sectorul energetic, inclusiv al energiei alternative, în sectorul comercial (mari complexe comerciale şi de recreere, de tip mall) şi în domeniul socio-cultural şi educaţional (programe de reabilitare a instituţiilor de învăţământ), etc. Astfel, o creştere a numărului de IMM-uri active în construcţii este explicabilă, după cum se arată mai sus, şi previzibilă.

Deci a fost bine in constructii.

Am incercat apoi sa gasesc in raport care este atitudinea Ministerului IMM-urilor fata de aceasta crestere sau masurile prin care acesta intelege sa stimuleze companiile din contructii.
Si am gasit:

Dezvoltarea cadrului instituţional pentru susţinerea sectorului IMM-urilor din România
Dezvoltarea cadrului instituţional pentru susţinerea sectorului IMM-urilor a continuat şi în anul 2007. Principalele realizări la acest capitol au fost:
i) extinderea reţelei de oficii teritoriale;
ii) extinderea reţelei de subsidiare locale ale Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în noi localităţi;
iii) extinderea pe o nouă treaptă a Fundaţiei Post Privatizare.

adica nimic, vax albina, asta intelege onor Guvernul Romaniei prin Ministerul IMM-urilor sa faca pentru firmele de constructii, pentru ca de ele vorbesc aici.

Si atunci stau si ma intreb, ce Piata Comuna , ce concurenta japoneza, care criza ar putea sa loveasca in firmele mici si mijlocii romanesti cand ele exista, cresc si se dezvolta de 20 de ani in acest No-man’s-land european fara ca cineva, vre-o data, sa fi facut ceva si pentru ele.

Fratilor, daca ati rezistat atat pe meleagurile astea si inca traiti, respirati, platiti impozite grele, va luptati cu autoritatile acestui loc uitat de civilizatia economica, faceti bani si dati bine in statistici, daca faceti toate astea , credeti-ma ca nici o criza ori de unde o veni ea si ori unde se va duce nu va poate da gata.

Succes in 2009.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

sâmbătă, 13 iunie 2009

Despre Mall priveste din urma cu manie

Nu vreau acum decat sa postez un interviu cu Artur Silvestri, parintele consultantei imobiliare contemporane, articol publicat in revista Wall Street prin 2008. E interesant de citit, si atat.

Gabriela Cociasi (revista „Wall Street“): Criticam sau înnobilam cu privirea o noua cladire care se ridica sub ochii nostrii. Fie ca vorbim despre cladiri rezidentiale, fie ca abordam problematica constructiei de mall-uri sau noi birouri, piata de real-estate autohtona tinde spre saturatie. Intr-un interviu acordat publicatiei noastre, Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara si expertiza patrimoniala la Universitatea Internationala Francofonã de la Bruxelles, ofera o privire de ansamblu asupra acestei teme, considerând în primul rand ca în Romania se face o “geografie a investitiilor”, gresita.

Wall Street: Cat de “metropolitan” sunteti, domnule Silvestri, si cat de adept al modernizarii arhitecturale in ceea ce priveste tara noastra? Va întreb asta pentru ca dumneavoastra calatoriti foarte mult si banuiesc ca puteti sa va exprimati parerea pe aceasta tema fãcând o comparatie cu celelalte “zone” europeene. Cateva disociatii trebuie facute, ca sa ne intelegem mai deslusit. In aceasta tematica, schemele de gandire publica sunt gresite caci Bucurestii sunt prin sine o metropola si tocmai acest strat neconsumat ar fi trebuit sa se dezvolte la noi. Avem aici unul dintre cele mai însemnate “locuri” din Europa de Est catre care sunt atintite traditional priviri diverse si, în datele ce detine izvorând dintr-o “potrivire de asezare” (ca încrucisare de drumuri negustoresti), ar merita valorificat asa cum merita si este posibil. Dar aici noi, ca procedura, lucram fara „masuri majore“ si în mic aranjament intensiv care nu produce efecte pozitive în termen lung si nici macar mediu, daca nu chiar dauneaza. În loc sa creem, prin extensiune, un mare oras comercial de „margine de Imperiu“ — ceea ce si suntem, de fapt, dar nu ne dam seama — privind cu perspectiva grandioasa, „metropolitana“, noi corectam la nesfarsit în vatra cu simboluri. Si stricam. Astazi face furori la noi aceasta idee fara noroc a „modernizarii“ întelese la nivelul celor ce o agita si încearca a o impune prin excluderea vocilor rationale si categoric mai pricepute. La noi, adica mai rau decât în Africa, „modernizarea“ insemneaza „malluri“ în loc de piete traditionale sau gari vechi (dar dezafectate aici si distruse ca sa se obtina pe gratis teren scump si cu pozitie excelenta), insemneaza asa-zise „cartiere rezidentiale“ care nu sunt decat niste „kibbutzuri de lux“ unde, dupa o ploaie sanatoasa de Baragan, „cramele“ de subsol se inunda si a caror „viata cotidiana“ este de un colectivism de penitenciar; insemneaza „hoteluri de cinci stele“ fara parcare si „centre de afaceri“ ce strica si structura legiuita a cartierului dar si înfatisarea unui oras care nu-i defel atat de lipsit de istorie pe cat ne spune cate un „intelocrat“ obraznic; insemneaza „spatiu verde“ evaporat peste noapte, unde în locul plantatiilor de copaci cresc sinistrele „plantatii de vile“ fara stil si fara viitor; insemneaza piete clasice peste care coboara, ca niste ulii, investitorii ce dicteaza intr-un oras abandonat de autoritate si cedat de cetatenii stupefiati, intimidati sau prostiti; insemneazã „zgarie-nori“ în capitala cu cel mai ridicat risc seismic din Europa si, în general, o babilonie de Sodoma si Gomora ce isi va trage ponoasele curând. Astfel incat, a vorbi despre „modernizare“ in aceste conditii, cand o comparatie elementara cu orice loc asezat din Europa ne aduce concluzia unor desfasurari iresponsabile dar cu adevarat de necrezut, este si inutil si absurd. Altii au clarificat de mult interogatii ce apar aici de parca nu ar exista pe nicaieri „experienta verificata“ si scheme cu eficacitate daca nu se invoca „solutia logica“ si echilibrata. In Viena, ca sa exemplific, daca maine i-ar lua Dumnezeu mintile primarului (ceea ce nu este, insa, cu putinta fiindca acolo toata lumea stie „regula de fier a jocului“) si ar începe sa croiasca „inchideri de piete“ în chiar sanctuarul urban reprezentat de Ring, incheierea ar fi si rapidã si previzibila prin demisie obligata în termen scurt. Pe la începutul acestei veri, în Paris aparuse a doua sau a treia oara o anumita rumoare privind „constructia de cladiri inalte“ (neplacute pentru cetateni) dar aceasta avea în vedere cartiere de margine, zone de foste „industrii“ ramase indefinite si de fapt corectabile. Acolo nu exista constructie pe teritoriul „Comunei Paris“ care sa depaseasca 37 de metri inaltime iar aici noi visam la zgarie-nori! Modelul meu urban este Barcelona unde „zgarie-norii“ nu prea atragatori din Diagonal Mar se ridica aproape de plaja si mai pe la „margine“, in orice caz in locuri de fosta intrebuintare industriala dezafectata si fara macar sa puna in penumbra (nu sa lichideze, ca în Romania) „Orasul vechi“ sau traditional,care este, ca pretutindeni in societatile normale, absolut intangibil în esenta lui specifica. Asa ar fi trebuit, la drept vorbind, sa arate si Bucurestii dar despre acestea la noi nu s-a auzit desi sunt multi cei ce calatoresc degeaba pe banii nostri dar o fac, probabil, numai pentru cumparaturi si invarteli.

Si eu care ziceam ca sunt critic.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)

duminică, 7 iunie 2009

Internationala profesionistilor

Si daca credeti ca afacerile imobiliare se fac cu inteligenta si profesionalism peste tot in Europa sa stiti ca aveti dreptate. Pentru a confirma acest lucru am sa va povestesc despre munca in Spania a unui roman de al nostru, de loc de prin Faget.

Citez din memorie. Eram la o cafea si nu la un sprit, deci banuiesc ca nu imi joaca feste memoria.

“Domnu’ Dumitrescu, deja aveam firma si lucrurile mergeau. Trebuia sa prind un contract cu o firma mare, facea apartamente la mare, geamuri de sus pana jos, gresie, faianta, lucruri fine. Si de ele se ocupa o muiere Isabela la care ii cam placea de mine.
Si ma duc intr-o noapte la ea, statea la hotel, si las masina parcata in spate, ca nu m-am gandit sa iau cu mine un om sa ma astepte.
Si m-am dus la muiere, si in baie, stiti dumneavoastra, si … dupa vre-o zece minute numa’ aud ca se deschide usa la baie si… nevasta-mea. Da’ nu stiu cum o intrat pana acolo… si ma prinde cu aia in… si incepe sa tipe, si io o iau in brate, si ea rupe hainele de pe mine, si io raman gol asa cum m-o facut mama… si incep sa iasa oamenii din camere si sa sa uite la mine.
Na si numa’ am masina ca o plecat cu masina si io ma duc pe jos si dezbracat acasa. Si ajung acasa si mama-mea care era atunci cu noi in Spania ma ia la bataie cu coada de la maturoi si tot ma invineteste.
Si eram suparat ca nici contractul nu l-am prins si m-am certat si cu nevasta. Si ma imbat intr-o noapte de beu o sticla de Jack Daniel’s si a doua zi ma duc la corida cu taurii, ca puneau foc in coarne la tauri si le dadeau drumu’ pe strada.
Si nu credeti domnu’ Dumitrescu ca ma prinde tauru’ si tot ma arde pa pept.
Doua saptamani m-o imbracat frate-miu ca nevasta nu sa atinge’ de mine.
Da sa stiti ca m-o sunat muierea aia Isabela si am obtinut contractul si o fost bine pana la urma.“

Intru-cat e criza mare in imobiliare, nu mai comentez, faceti si voi ce puteti… dar nu cred ca va va tine foarte mult in ritmul asta.

(textul original pe www.fraudaimobiliara.ro)